SEARĂ DE TEATRU PENTRU TINERII CLUJENI, EDIŢIA A II-A

Asociaţa Tinerilor Creştini Ortodocşi Cluj a organizat joi, 13 noiembrie 2014, la Biserica “Schimbarea la faţă” din centrul Clujului, o nouă seară cultural-religioasă pentru tinerii clujeni. La eveniment, care a inclus slujba de seară, teatru şi agapă, au participat aproximativ 130 de tineri.

Slujba vecerniei a fost oficiată de părintele Petru Ilea, preot slujitor al parohiei gazdă, alături de părintele Claudiu Melean de la Biserica „Sfântul Alexandru” şi părintele Daniel Florin de la Biserica „Sfântul Nicolae”.

După rugăciune, a urmat un scurt cuvânt de învăţătură adresat tinerilor de către părintele Petru, vorbind despre idealurile tinereţii române şi nevoia de lideri tineri care să urmeze idealul creştin în Biserică.

Prezentarea scenetelor cu mesaje duhovniceşti pregătite de tineri din grupurile parohiale a avut loc la subsolul Bisericii.

După o scurtă introducere, trecând peste tracul firesc datorat publicului numeros, 5 tineri din grupul parohial „Adormirea Maicii Domnului” au interpretat sceneta  cu titlul „Libertatea omului şi îndelunga răbdare a lui Dumnezeu”.

Sceneta este o continuare la prima seară de tineret cu teatru organizată de Asociaţia noastră în februarie anul curent. Atunci, atât cuvântul de învăţătură al părintelui paroh Vasile Istrate, cât şi sceneta „Ca la 18 ani”, a abordat tematica libertăţii.

Sceneta prezintă o tânără credincioasă care nu înţelege de ce Dumnezeu stă deoparte şi nu intervine în vieţile oamenilor atunci când aceştia fac rău pe pământ, lăsându-i pe oameni să păcătuiască şi să îi nedreptăţească pe semenii lor. La rugăciunea ei, Dumnezeu îi trimite răspuns prin îngerul ei păzitor, care, timp de o zi, o va ajuta să se corecteze clopoţind ori de câte ori va spune un neadevăr sau o minciună. La sfârşitul zilei, după nenumărate sunete de clopoţel, Mihaela ajunge să fie exasperată de îngerul ei păzitor, care acum devine ca un poliţist care îi semnalează fiecare greşeală cu cuvântul. Ajunge astfel să înţeleagă nu doar darul şi răspunderea înfricoşătoare a libertăţii, dar şi îndelunga răbdare a lui Dumnezeu cu omul, pe care nu îl terorizează deloc cu dreptatea Lui, ci pururea îl aşteaptă să se îndrepte şi să caute mântuirea. Şi când te gândeşti că îngerul ei păzitor o atenţiona cu clopoţelul doar când greşea cu vorba, nu şi cu gândul sau cu fapta!

Cea de a doua scenetă, intitulată „Al 12-lea ceas”, a fost pusă în scenă doar prin gesturi mimice de către tineri de la Biserica „Sfântul Ioan Gură de Aur”. De data aceasta, publicul a fost invitat să pătrundă în lumea celor nevăzute, văzând cu ochii lor influenţa celui rău asupra oamenilor. Au fost portretizate câteva ispite dintre cele mai obişnuite, precum: judecata aproapelui, desfrânarea, mânia,  osândirea, mândria. Spre bucuria noastră, toată această făcătură de lanţuri ale păcatului şi trăiri negative a fost dejucată şi spulberată de inocenţa unor copii, care simţind că ceva nu e în regulă cu cei din jurul lor, au început să îşi facă cruce şi să se roage. Încet-încet, influenţa celui rău scade şi dispare, instaurându-se conştiinţa de sine, pacea sufletului şi tăria harului biruitor care intervine ori de câte ori omul doreşte şi cere ajutorul lui Dumnezeu.

Cea de a treia scenetă, o adevărată piesă de teatru, a fost interpretată de tineri de la A.S.C.OR. Cluj şi s-a intitulat „Amintiri din închisoare”, fiind inspirată din cartea „Oranki – Amintiri din captivitate” scrisă de părintele Dimitrie Bejan. Sceneta a dramatizat cu mult succes lipsurile şi viaţa chinuitoare a unui grup de ofiţeri români aflaţi într-un lagăr de muncă siberian. Deşi atât de dureroasă prin tematică, sceneta nu a fost lipsită de haz şi acel „râsu’-plânsul” datorat condiţiilor de viaţă austere şi pretenţia închisorii de a fi onorantă pentru statul rusesc şi pentru „criminalii poporului rusesc”. Pe lângă vestimentaţia tinerilor actori, o particularitate emoţionantă a scenetei a fost recitarea unei poezii din literatura poeţilor de după gratii şi două cântece româneşti.

Ultima scenetă, interpretată de membri ai grupul parohial de tineret al Bisericii „Sfântul Alexandru”, a pus în scenă martiriul lui Brâncoveanu Voievod şi a celor dimpreună cu dânsul, după un sceneriu scris de părintele Claudiu Melean. Sceneta a debutat cu un moment din viaţa aleasă şi duhovnicească a familiei Brâncoveneşti, urmat de presimţirile unui pericol iminent pentru domnia marelui Voievod. Atât prin vestimentaţie, cât şi talent actoricesc, procesul de mazilire, judecată şi decapitare a fost prezentat atât de viu, încât ni s-a părut că noi, cei din public, eram ambasadorii şi autorităţile publice de altă dată care au asistat la martiriul mucenicilor brâncoveneşti. Sceneta s-a încheiat cu plânsetele şi rugăciunile de jale adresate cerului de către văduva Maria Brâncoveanu şi cuvintele testamentare cântate în „Balada” sa: „Să ştiţi că am murit creştin, Brâncoveanu Constantin”.

La sfârşitul scenetelor, s-au acordat câteva diplome de aleasă mulţumire tinerilor care au sprijinit în mod considerabil activităţile Asociaţiei noastre în primul an de activitate. Oana Băilă, Lorena Sacalîş şi Bogdan Dincă au primit dipome de excelenţă pentru împlicare în organizarea activităţilor, Teofana Mateş pentru promovare media, iar Anamaria Georgiu, reprezentant parohial de tineret al Bisericii „Sfântul Alexandru” a fost premiată cu distincţia „Voluntarul anului”. Desigur, au fost acordate diplome de mulţumire grupurilor parohiale care au participat cu scenete la seara de tineret şi preoţilor de la Biserica „Schimbarea la faţă” pentru găzduirea evenimentului.

A urmat apoi o bogată, delicioasă şi binemeritată agapă pentru toţi cei prezenţi oferită de către parohie cu întâlnirii şi a lăsatului de sec pentru postul Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos.  

Agapa, pe lângă multe sale bunătăţi şi dulciuri, a fost un moment deosebit de destindere, socializare, poze de grup, discuţii cu vechi sau noi cunoştinţe despre scenetele prezentate şi bună dispoziţie. În plus, pe durata agapei, a fost proiectat filmul activităţilor organizate de A.T.C.OR. Cluj, prilej de frumoase amintiri.

A fost o seară minunată, cu multe momente deosebite, cu trăiri înălţătoare, cu tineri cunoscuţi, dar şi oameni noi, uniţi în Biserică şi în Hristos! O întrebare pe care am auzit-o des a fost: Oare când va fi următoarea seară de teatru?

Acest articol a fost publicat în TEATRU. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *