Ediția l, 9-11 octombrie 2015
La sfârşitul de săptămână din 9-11 octombrie, Arhiepiscopia Clujului, prin conducerea A.T.C.OR. și A.S.C.O.R. Cluj, ne-a făcut nouă, voluntarilor taberelor de copii și adolescenți din acest an, o surpriză: o tabără de toamnă în semn de aleasă mulțumire la Centrul de tineret ”Ioan Bunea” de la Sângeorz-Băi!
Ziua 1 a început vineri, la ora 17:30, când 40 de voluntari voioşi s-au urcat în autocar şi au pornit spre destinaţie, unde Radu Copil, președintele A.T.C.OR. Cluj și coordonatorul acestei tabere ne aştepta cu masa pusă la propriu şi la figurat. Îndată ce am ajuns la Complexul de la Sângeorz, ne-am bucurat să revedem bisericuţa, sala de zi cu jocurile de interior şi cu masa de ping-pong, masa de foosball din curte, trambulina şi terenul de fotbal. De data asta erau doar ale noastre pentru 3 zile! După ce am mâncat cu toţii împreună, am trecut direct la treabă. Radu avea planuri măreţe pentru noi, deşi era târziu. Am făcut mai multe jocuri de cunoaştere care ne-au unit ca şi grup şi care ne-au adus zâmbete pe faţă. La sfârşit ne-am bucurat de cozonac şi am spus povești la o cană de ceai. Eee, poveştile s-au prelungit până târziu în noapte, după stingere 🙂
Ziua 2 a început melodios! Precum e tradiţia în taberele de tineret, Radu (fără chitară de data aceasta pentru că îi lipsea două corzi), ne-a „cântat” trezirea, introducându-ne în atmosfera de slujbă. Afară ploua, însă nu conta, noi eram împreună. Am mers cu toţii la biserică şi am început ziua cum se cuvine: am participat la Sfânta Liturghie, unde ne-am unit în rugăciune în faţa Domnului, tinerii au cântat la strană și s-au împărtășit. La sfârșit, părintele Tudor ne-a vorbit din inimă despre implicarea tinerilor în taberele pentru copii și tineri. Şi pentru că Dumnezeu e mare boier, după Liturghie ghici ce: norii au dispărut şi a apărut pe cer un minunat soare de toamnă.
Am pornit la plimbare prin micuţa staţiune. Am mers până la izvoarele minerale, unde cei curajoşi au gustat din apa cea „interesantă” la gust, am mers în parc unde ne-am jucat ca nişte copii pe hinţi şi carusele, am râs, am povestit. Deja se închegau noi prietenii. După plimbare, a urmat un program mai intens. Am avut atelier de prim ajutor pregătit de Georgiana si Sorina, am avut două jocuri pe echipe pregătite de Irina, numite „Cetatea” şi „Turnurile”, prezentarea proiectului ”Pașaport pentru succes pentru copii și tineri cu deficiențe de vedere” şi bineînţeles printre ele, timp liber cu joacă şi distracţie. După aşa o zi plină de bucurii, se cuvenea să mulţumim Domnului. Am mers în bisericuţă unde, la lumina lumânării, aproape de miezul nopții, am citit cu toţii Paraclisul Maicii Domnului, şi am spus fiecare pe rând rugăciunea lui Iisus. Apoi, unii au stat și au scris mesaje pe diplomele celorlalți, iar alții au mers la somnic, cu zâmbetul pe buze şi cu mulţumire în suflet.
Ziua 3. Speram să nu mai vină ultima zi de tabără, însă dacă tot a venit, ne-am propus să o savurăm din plin. Am participat la Sfânta Liturghie alături de comunitatea din Sângiorz. Apoi ne-am strâns în camera de zi, unde Radu ne-a introdus în lumea taberelor de vară și taberele parohiale (un proiect care nu demult a luat naştere), dar și despre importanţa activităţilor cu tinerii în general. Am avut şi o discuţie duhovnicească, pornind de la un citat pe care fiecare a trebuit să îl continue, iar pe urmă fiecare a avut ocazia să îşi spună impresiile referitoare la cum s-a simţit în tabăra ce tocmai se încheia. Apoi, pentru că timpul ne presa, am fugit repede să ne facem bagajele. Autocarul era deja la poartă însă noi nu am putut să plecăm până ce nu am jucat o horă împreună. Oana Băilă a avut grijă să ne înveţe paşii de dans. Eram tare bucuroşi, nu ne-am mai fi dus de acolo. Totuşi, într-un final am rupt hora şi am mers spre autocar, unde ne-am bucurat de ultimele clipe împreună.
Şi iac-aşa au trecut cele 3 zile de tabără. Ca şi voluntar, având în vedere că participi în taberele de copii și adolescenți cu multa bucurie, şi primeşti acolo multe daruri -prieteni noi, învăţături de viaţă, sfaturi duhovniceşti, experienţă, zâmbete şi distracţie-, nu te aştepţi să mai fi răsplătit în plus. Prin urmare, această tabără a venit ca un bonus peste aşteptările noastre, imitând modelul Dumnezeiesc de dărnicie şi milostivire faţă de noi. Nu putem decât să îi mulţumim Dumnezeului nostru şi oamenilor săi minunaţi prin care El şi-a revărsat darul!
Rebecca Prața, voluntar de tabără
